Cand ne operam de amigdalele palatine?

Amigdalele palatine sunt structuri limfoide ce au rolul de a proteja împotriva infecțiilor căilor respiratorii superioare. Împreună cu vegetațiile adenoide, amigdala Gerlach și amigdala linguală, amigdalele palatine formează o barieră ce filtrează microbii (bacteriile sau virusurile) ingerați ori inhalați. De asemenea, amigdalele palatine au rolul de a crea limfocite T și B care  sunt producătoare de anticorpi, celule care fac parte din sisitemul nostru imunitar.

Așadar, scopul amigdalelor palatine este de a fi „infectate”, pentru ca organismul să dezvolte mecanisme de adaptare. Însă, dacă starea infecțioasă a amigdalelor se agravează, devine nocivă și poate apărea un focar de infecție pentru organism.

O patologie amigdaliană este considerată focar de infecție în momentul în care amigdalele palatine nu mai pot drena o infecție banală. Astfel, apar mai multe modificări in sange cum ar fi:  leucocitoza (cresterea leucocitelor), fibrinogenul, CRP si VSH crescute și a titrului ASLO mai mult de 200 U.I.

Cine are un risc crescut de a se confrunta cu infecția amigdalelor?

Cei care au o patologie cronica a  amigdalelor sunt mai predispuși la infecția acestora.  Însă și mediul de lucru, igiena bucală, structura anatomică a amigdalelor palatine pot crește crește riscul de apariție a infecției.

Copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 10 ani sunt predispuși la infecția amigdalelor, deoarece amigdalele lor sunt încă în proces de dezvoltare si de adaptare la conditiile din aer. Pe la vârsta de 11 ani acestea încep să se micșoreze, iar riscul de infectare scade.

De asemenea, o imunitate foarte scazuta poate favoriza o infecție amigdaliană.

Când ar trebui făcută operația de amigdalectomie ?

Amigdalectomia ce implică scoaterea amigdalelor palatine, are diferite indicații, precum:

• Infecții amigdaliene frecvente – peste 3-4 episoade pe an;
• HIpertrofia amgidaliană (marirea in volum a acestora) – determină tulburări grave de respirație, de somn și complicații cardio-pulmonare;
• Infecția amigdaliană ce duce la convulsii febrile;
• Amigdalita cronică sau recurentă la pacienții cu Streptococ Beta-hemolitic pentru care tratamentul medicamentos nu funcționează;
• Hipertrofie amigdaliană unilaterală;
• Flegmonul periamigdalian.

Ce complicații pot apărea în urma acestei intervenții?

Probabil mulți se întreabă de ce ar trebui să elimine țesutul ce luptă împotriva infecțiilor. Ceea ce trebuie să știe aceștia este faptul că acest țesut devine nociv la un moment dat. În momentul în care țesutul amigdalian se transformă într-un focar de infecție, ajunge să afecteze și alte organe ducând la apariția unor patologii serioase, precum bronșită cronică, tulburări psihice, reumatism articular acut, boli dermatologice, boli digestive, endocardite, uveite, nefrite( adica se imprastie infectia in tot corpul).

Deoarece amigdalectomia este o intervenție chirurgicală, există riscul să apară parestezii faringiene, vicii de cicatrizare și complicații hemoragice.

Recuperarea postoperatorie

După această intervenție chirurgicală se recomandă: pentru urmatoarele 3 sapatamani

• Limitarea efortului fizic;
• Consumul alimentelor semisolide;
• Evitarea consumului de băuturi și mâncăruri fierbinți;
• Evitarea expunerii în spații aglomerate.

La aproximativ 7-10 zile după operație s-ar putea să apară sângerarea, deoarece în această perioadă membranele false care se formează în zona lojelor amigdaliene se detașează. Însă, deoarece se folosesc tehnici de cauterizare, aceste episoade de sângerare apar doar la un număr mic de pacienți.

Ce este amigdalita?

Amgidalita nu este doar o simplă durere în gât, ci o boală cu care se confruntă aproape toată lumea, cel puțin o dată în viață. În momentul în care se dezvoltă amigdalita, apar dificultăți la înghițire. În cazurile ușoare, amigdalita se poate ameliora dacă pacientul institue un tratament antiinflamator de prima intentie,  însă dacă această boală se agravează sau apare frecvent, se recomandă un consult medical ( un examen ORL).

Denumită și angină, amigdalita se produce atunci când amigdalele palatine se inflameaza sau se infectează. Această afecțiune apare adesea la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani, însă și adulții se pot confrunta cu ea.

De ce se inflamează amigdalele palatine?

Inflamarea amigdalelor palatine poate fi cauzată de:

• Virusuri – adenovirusuri, virusul Epstein-Barr, enterovirusuri, virus paragripal, virus gripal, virus herpes simplex;
• Bacterii – haemophilus influenzae, streptococ beta-hemolitic de grup A, stafilococ auriu, bordetella pertussis, corynebacterium diphteriae;
• Fungi – candida.

Care sunt simptomele amigdalitei?

Principalele simptome ale amigdalitei includ:

• Amigdale palatine inflamate, roșii;
• Dificultăți la înghițire;
• Dureri în gât;
• Dureri de cap;
• Frisoane;
• Transpirație;
• Respirație urât mirositoare;
• Voce răgușită;
• Dificultăți în respirație;
• Senzație de uscăciune a gâtului;
• Febră;
• Pierderea poftei de mâncare.

Diagnosticarea amigdalitei

Medicul examinează aspectul amigdalelor palatine pentru a verifica dacă sunt inflamate sau dacă au puroi. De asemenea, acesta va trebui să examineze si restul sferei ORL (nas si urechi) și să palpeze nodulii limfatici de la nivelul gâtului.

Dacă este necesar, medicul îi va recomanda pacientului un exudat nazo-faringian pentru a depista existența bacteriilor.

Cum se tratează amigdalita?

Această boală poate fi tratată prin:

• Tratament medicamentos;
• Tratament chirurgical.

Medicul este cel care stabilește tratamentul, ținând cont de vârsta pacientului și de severitatea bolii.

Tratament medicamentos

Amigdalita poate trece de la sine, fără a fi nevoie de tratament. Însă uneori infecția este mai puternică și necesită tratament medicamentos. Pacientul ar trebui să meargă imediat la medic dacă se confruntă cu simptome precum dureri puternice, febră mare sau incapacitatea de a înghiți.

Dacă amigdalita are cauză virală, medicul îi poate prescrie pacientului un tratament medicamentos ce include:

• Antitermice;
• Antivirale;
• Pastile de supt antiseptice;
• Medicamente pentru răceală;
• Spray-uri antiseptice.

Dacă amigdalita are cauză bacteriană, medicul va prescrie un tratament cu antibiotice. Este foarte important ca pacientul să respecte durata de tratament și dozele recomandate de medic pentru ca bacteria să fie eliminată.

Tratament chirurgical

În cazul în care pacientul se confruntă cu amigdalita cronică, medicul îi poate sugera să opteze pentru amigdalectomie.

Amigdalectomia se face cu anestezie generala și durează aproximativ 30-45 de minute si spitalizare 1-2 zile.

Cum poate fi prevenită inflamarea amigdalelor palatine?

De multe ori, amigdalita apare din cauza imunității scăzute. Pentru a preveni amigdalita, este necesar să consumăm cât mai multe fructe și legume, deoarece acestea furnizează vitamine necesare pentru întărirea sistemului imunitar.

De asemenea, este important să stăm departe de microbi pentru a ne proteja împotriva infectarii amigdalelor și putem face asta prin:

• Spălarea frecventă a mâinilor, în special înainte de masă;
• Evitarea spațiilor aglomerate;
• Evitarea contactului cu persoane bolnave.

Amigdalita este ușor de tratat, însă poate provoca multe neplăceri. De aceea este important să încercăm să prevenim pe cât posibil apariția acestei afecțiuni.